vineri, 21 noiembrie 2014

Cercetari numismatice nr XVI

În cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură 2014, joi, 20 noiembrie a avut loc lansarea celui mai recent volum “Cercetări Numismatice” nr. 16, în prezenţa domnilor dr. Viorel Petac, Academia Română, dr. Cornel Ilie, coordonator al Secţiei Patrimoniu, MNIR şi d-ra Cristiana Tătaru, muzeograf în cadrul Cabinetului Numismatic, MNIR, informează Muzeul Național de Istorie a României.
lansarePublicaţia “Cercetări Numismatice”, inițiată de Muzeul Național de Istorie a României în 1978, din iniţiativa domnului Octavian Iliescu şi a doamnei Constanţa Ştirbu, se numără printre puținele apariții românești de specialitate dedicate domeniului numismaticii și al științelor conexe. Concepută inițial pentru prezentarea și valorificarea bogatului patrimoniu al noului înființat Cabinet Numismatic, în contextul amplorii descoperirilor arheologice și numismatice, revista și-a lărgit treptat aria de cercetare și a căpătat, în timp, prestanță națională și internațională, adunând în paginile sale contribuții științifice valoroase ale specialiștilor și colecționarilor români și străini, dar și ale tinerilor debutanți sau ale amatorilor învățați. Circa o treime din articolele publicate în ultimele numere aparțin colaboratorilor internaționali.
In acest numar veti putea citi si un articol al subsemnatului: "Istoria inceputurilor industriei de hartie intr-un jeton de bacanie".

130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 21 noiembrie 2014, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 200 lei
Metal: aur
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 27 mm
Greutate: 15,551 g
Calitate: proof
Cant: neted


Aversul monedei redă macheta Catedralei Mântuirii Neamului, stema României, valoarea nominală „200 LEI”, anul de emisiune „2014”, inscripţiile „CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI” şi „ROMANIA”.



Reversul monedei prezintă icoana şi numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, stema Patriarhiei Române, inscripţiile „PATRIARHIA ROMANA”, „130 DE ANI DE LA PRIMA LEGE DE CONSTRUIRE A CATEDRALEI” şi „1884” - anul aniversat.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 600 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 3.080,00 lei/buc.
Monedele din aur dedicate aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naționale au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Targ filatelic si numismatic la Brasov

luni, 17 noiembrie 2014

luni, 10 noiembrie 2014

Simpozion de numismatica la Muzeul Judetean din Giurgiu

La Muzeul Judetean “Teohari Antonescu” din Giurgiu va avea loc in 10 noiembrie Simpozionul de Numismatica Omagiu Mihai Ionescu. Programul manifestarii poate fi vazut aici: https://aurelvilcu.files.wordpress.com/2014/11/simpoziongiurgiu2014.pdf

100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând cu data de 10 noiembrie 2014, o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
  • Valoare nominală: 10 lei;
  • Metal: argint;
  • Titlu: 999‰;
  • Formă: rotundă;
  • Diametru: 37 mm;
  • Greutate: 31,103 grame;
  • Calitate: proof;
  • Cant: zimţat.

Aversul monedei redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală „10 LEI”, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune „2014”.
Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit „1914”, „1993”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
 Eugen Drăguțescu (n. 19 mai 1914, Iași - d. 1993, Roma) a fost un artist plastic român, pictor și grafician. Asemenea multor personalități care au plecat din țară și s-au stabilit pe alte meleaguri, Eugen Drăguțescu a fost pentru multă vreme exclus din lucrările de specialitate editate în România.
 Născut la Iași, studiază între 1932 și 1938 la Academia de Belle-Arte din București. Încă din perioada studenției, participă cu două lucrări, Căsuță la mahala și Copil orb, la Salonul Oficial de desen și gravură, patronat la vremea respectivă de Ministerul Culturii și Artelor. Din comisia de selecție făceau parte Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Francisc Șirato și Marius Bunescu.
Artistul se dovedește a fi un desenator bun, de expresie, interesat de traseul creionului, dar și de armoniile cromatice. În 1936  își deschide prima expoziție personală la Galeria Mozart. În 1939 câștigă concursul pentru Premiul Romei, care îi permite să studieze în Italia la Accademia di Romania.
În tot acest timp, continuă să participe la diverse manifestări artistice din țară; astfel, în 1940 expune șapte lucrări la Salonul Oficial de toamnă din București. Lucrează câțiva ani în Olanda (1946-1949), apoi se întoarce în Italia, locuind la Assisi și, din 1959, la Roma. Are numeroase expoziții personale în Italia, Olanda, Mexic, U.S.A., Elveția.
Eugen Drăguțescu este autorul unui mare număr de desene, destinate să însoțească operele unor scriitori clasici (Shakespeare, în primul rând), ca și unele ediții speciale din Enciclopedia Dantesca. În ilustrația de carte, în albumele consacrate unor orașe de care se simțea atras în chip deosebit (Roma, Assisi), în numeroase portrete și lucrări de șevalet, Drăguțescu se prezintă ca un subtil și plin de savoare comentator al realității, pe care o reține nu numai pentru pitoresc sau farmec, ci și pentru modul cum răspunde unei anume proiecții interioare asupra lumii.
Din impactul cu universul unor scriitori, din cunoașterea realului prin experiență directă, artistul își construiește un sistem de reprezentare în care funcția principală o deține desenul, atât prin expresivitatea liniilor, cât și prin organizarea accentelor grafice în ansambluri semnificative. Câteodată, desenele sale părăsesc orice referință la aspectele lumii vizibile, evoluând spre o lume imaginară, ceea ce subliniază încărcătura emoțională a compoziției. La un moment dat, când creația artistului părea definitiv fixată în limitele figurativului, se produce o schimbare majoră, interesul lui îndreptându-se către expresivități abstracte, care au devenit, irevocabil, o constantă a operei sale.
Lui Eugen Drăguțescu i s-au decernat de-a lungul vremii multe premii prestigioase. Primul dintre ele a fost Premiul Simu, la București în 1940, urmat de cel acordat în 1953, în urma participării la Expoziția Internațională de Artă, de la Messina. Ulterior a primit premiul Fundației Ford și premiul Bienalei din Veneția, în 1956.

luni, 3 noiembrie 2014

Targul colectionarilor la Deva


Arheologie şi numismatică în judeţul Teleorman


Vă semnalăm apariţia volumului „Arheologie şi numismatică în judeţul Teleorman”, autor Ioan Spiru.
Sunt reunite, în primul rând, un număr de 14 articole de arheologie şi numismatică publicate, de-a lungul anilor, în prestigioase reviste ale Academiei Române sau ale Muzeului Naţional de Istorie a României de către cel care a fost preotul Ioan Spiru, neobosit arheolog amator, numismat, istoric şi publicist (1914-1995).
Prin editarea acestui volum, dorim să-i aducem un pios omagiu, acum, când la 2 noiembrie a.c. se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa.
O bună parte din lucrare este constituită de un repertoriu arheologic al judeţului – prima încercare de acest fel pentru judeţul Teleorman, ce este republicat cu această ocazie. Iniţial, lucrarea a apărut postum, în 1996, într-un volum ce a reunit şi alte studii şi articole legate de istoria sau viaţa religioasă a judeţului, intitulat „File de istorie teleormăneană”.
Partea de numismatică este completată cu două articole inedite, o transcriere a unei comunicări susţinută în cadrul simpozionului organizat de Secţia Caracal a Societăţii Numismatice Române, la 18 septembrie 1988 şi cu discursul intitulat „Ce a însemnat pentru mine Societatea Numismatică Română”, rostit în Aula Academiei Române, la 18 noiembrie 1993, cu ocazia aniversării a 90 de ani de existenţă a Societăţii Numismatice Române.
În continuare, cititorul poate găsi trei note de periegheză, de asemenea inedite şi fragmente din interviul susţinut în cadrul emisiunii TV „Clio”, transmisă la data de 7 februarie 1994.
Lista publicaţiilor articolelor de arheologie şi de numismatică, atât cele apărute în lucrări de specialitate cât şi cele de popularizare, completează lucrarea.
Volumul se încheie cu o adevărată „memorie a imaginilor” - 42 de fotografii din activitatea arheologică şi numismatică a părintelui Ioan Spiru, dar şi cu unele materiale arheologice descoperite de acesta, precum şi cu un portret desenat de artistul plastic teleormănean Teodor Şerbănescu.