Se afișează postările cu eticheta Schumann. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Schumann. Afișați toate postările

marți, 21 septembrie 2010

Robert Schumann si Gustav Mahler

Monetaria Perth a continuat si in acest an seria dedicata marilor compozitori si a emis pentru Tuvalu doua monede din argint pentru a celebra doua personalitati ale muzicii clasice: Robert Schumann si Gustav Mahler. In acest an s-au implinit 200 de ani de la nasterea lui Robert Schumann, unul dintre cei mai faimosi si importanti compozitori romantici si 150 de ani de la nasterea lui Gustav Mahler, unul dintre cei mai mari compozitori.
Robert Schumann (n. 8 iunie 1810 - d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor şi pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăţi a secolului XIX. Un intelectual, precum şi un estet, muzica sa, mai mult decât a oricărui alt compozitor, reflectă adânca natură personală a romantismului. Introspectiv şi adesea capricios, începuturile sale muzicale erau o încercare de a se desprinde de tradiţia formelor şi structurilor clasice pe care le considera prea restrictive. Puţini l-au înţeles în timpul vieţii sale, însă o mare parte din muzica sa este considerată acum îndrăzneaţă în originalitatea armoniei, ritmului şi formei. Locul său este printre fruntaşii romantismului german.
Compozitor si dirijor, Gustav Mahler s-a nascut intr-o familie de evrei din Boemia, fiind al doilea copil din cei doisprezece. In copilarie ia lectii de pian si de compozitie, iar intre 1875 si 1878 isi continua studiile la Conservatorul din Viena. Aici isi descopera talentul de dirijor si se afirma ca un bun pianist. Dupa absolvire a inceput ascensiunea lenta de la un teatru de opera la altul, acesta fiind drumul traditional al fiecarui dirijor. In anul 1880 a devenit director muzical al teatrului din oraselul Hall. Va mai lucra la Viena, Praga si Leipzig, insa prima lui mare sansa a fost la Budapesta, unde, in perioada 1888-1891, a ocupat postul de director muzical al Operei Regale. Activitatea desfasurata aici l-a impresionat pe Brahms care decide sa-l aduca la Opera din Viena. Aici, timp de zece ani si-a impus vointa despotica. El era Opera, el alegea repertoriul si cantaretii, dirija multe spectacole, le pune el insusi in scena, se amesteca in tot ce era legat de Opera. Mahler nu tolera o interpretare neatenta sau neglijenta. In goana sa dupa perfectiune, n-a gasit o orchestra care sa-l satisfaca pe deplin. Fiind atat de ocupat cu dirijatul, Mahler si-a dedicat foarte putin timp propriilor creatii. Isi spunea "compozitor cu jumatate de norma" si, intr-adevar, lista compozitiilor sale nu este prea lunga: noua simfonii (cea de a zecea ramanand neterminata), "Cantecul pamantului", "Cantecele copiilor morti" si diverse lieduri pentru acompaniament orchestral si de pian. In muzica lui Mahler sunt multe armonii neconventionale, insa datorita cutezantei armonice a creatiilor sale, cercetatorii l-au considerat o veriga de legatura intre Wagner si Schoenberg.