Se afișează postările cu eticheta Sibiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sibiu. Afișați toate postările

joi, 8 septembrie 2022

Colecții și colecționari

În perioada 8-10 septembrie 2022 se va desfășura Simpozionul Național anual al secției Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, cu tema Colecții și colecționari. Simpozionul va avea loc în cadrul mai larg al evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului și al omagierii personalității lui Avram Iancu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, organizate în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, Mitropolia Ardealului și Academia Trupelor Terestre Nicolae Bălcescu. Simpozionul va fi desfășurat online.


 

vineri, 14 iunie 2019

Expoziția națională de filatelie: 125 de ani de la nașterea lui Hermann Oberth

Expoziția națională de filatelie cu participare internațională: 125 de ani de la nașterea lui Hermann Oberth si 90 de ani de la lansarea lucrării “căile navigației spațiale”
vernisaj: 25 iunie 2019, ora 13, holul Bibliotecii judeţene Astra Sibiu - corp B.
 Sursa: alecbartos.com

miercuri, 7 noiembrie 2018

Moneda locala-Sibcoin

Sibiul va fi primul judeţ din România care va avea o monedă locală, numită Sibcoin. Anunţul a fost făcut in 6 noiembrie a.c. de Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, pe Facebook. Sibcoinul va lansat în 21 noiembrie, la Bucureşti.

Moneda sibiană va fi folosită la Sibiu, în 2019, când judeţul va fi Regiune Gastronomică Europeană. „Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a ales numele pentru moneda locală a Sibiului. Aceasta se va numi Sibcoin. Sibcoinul va fi lansat la Bucureşti, pe data de 21 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment care se va bucura de prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, persoane din industria HoReCa, reprezentaţi ai presei naţionale şi locale, bloggeri şi influenceri”, se arată în anunţul oficial. Sibiul va deveni astfel, prima regiune din România care va pune în circulaţie o monedă locală, potrivit site-ului oficial al Regiunii Gastromice Europene Sibiu, www.sibiugastronomia.ro. Potrivit acestui site, moneda locală nu înlocuieşte moneda naţională şi se alătură altor 300 de monede locale şi regionale din lume. Cu alte cuvinte, leul nu va fi înlocuit de Sibcoin. Autorităţile în colaborare cu industria ospitalieră, vor ca în anul 2019, ca gurmanzii să plătească în restaurante cu Sibcoini. Gurmanzii vor avea la dispoziţie, de asemenea, în 2019, un meniu special numit „Cartea Gusturilor”, dedicat Programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană. „Acesta va conţine 5-10 feluri de mâncare pentru prepararea cărora se vor utiliza ingrediente locale. Felurile de mâncare vor fi însoţite, în Cartea Gusturilor, de o poveste interesantă despre preparatul respectiv, fie că este vorba de o legătură în istoria zonei sau de ingrediente locale deosebite”, potrivit unui comunicat de presă din luna iunie, al Primăriei Sibiu. Deocamdată nu se ştie nici de unde putem cumpăra sibcoini şi nici cât costă un sibcoin. Sibiul este primul judeţ din România care va fi Regiune Gastronomică Europeană, în 2019.

P.S. In Sibiu, dar si in alte localitati din tara, au mai existat astfel de monede locale in decursul timpului.  Va prezentam mai jos o moneda /jeton cu valoarea de 1 leu de la fostul Hotel Bulevard, emisa probabil in perioada interbelica din secolul trecut. 
 Mai sunt cunoscute jetoane sibiene de la restaurantul Johann Bonfert de pe strada Macelarilor sau bodega Ludwig Kwanka etc.
Oricum initiativa emiterii unui astfel de jeton este laudabila si  demna de urmat si de alte orase, poate chiar si sub forma unor jetoane turistice, obiecte care pot fi autentice suveniruri si subiecte de colectii interesante.

marți, 19 aprilie 2016

Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania (II)

Va anuntam acum trei saptamini ca a aparut cel de-al cincilea volum al monumentalei lucrari "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania" a profesorului si cercetatorului Volker Wollmann. Prin amabilitatea autorului  va putem pune la dispozitie cuprinsul acestei lucrari iar cei care doresc sa achizitioneze volumul vor trebui sa se adreseze Editurii Honterus din Sibiu (tel.0269/227766).
 Cuprins:
Construcţii şi instalaţii de utilitate publică
1. Fântâni publice - o categorie specială de monumente arhitectonice şi tehnice
1.1. Noţiuni introductive şi date istorice
1.2. Cele mai răspândite tipuri de fântâni reprezentând bunuri de patrimoniu preindustrial
1.2.1. Fântănile cu cumpănă
1.2.2. Fântânile cu vârtej (hecnă)
1.3. Fântâni în muzee de tehnică populară
1.3.1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
1.3.2. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu
1.3.3. Muzeul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” Cluj-Napoca
1.3.4. Fântâni amenajate în fortificaţii medievale şi legendele lor
1.4. Fântâni arteziene
1.5. Fântâni publice în Bucureşti
1.5.1. Repere chronologice
1.6. Fântâni publice reprezentative din alte localităţi
1.7. Fântâni şi izvoare publice în staţiuni de odihnă
1.8. Fântâni publice în mediul rural
1.8.1. „Revenicurile“ - o categorie specială de cişmele în regiunile de sud-vest ale României
2. Ceasuri publice în Bucureşti şi în alte oraşe ale României
2.1. Primele orologii documentate în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
2.1.1. Ceasuri pe construcţii publice în Bucureşti
2.1.2. Ceasuri publice în alte oraşe ale României
2.1.3. Ceasuri electrice instalate în spaţii publice din Bucureşti
3. Orologii din turnuri de biserică - bunuri de valoare excepţională de patrimoniu preindustrial şi industrial
3.1. Primele menţiuni documentare care atestă ceasornicari (orologieri) în Transilvania
3.2. Înlocuirea treptată a vechilor produse manufacturiere cu orologii construite în fabrici
3.3. Firme străine producătoare de orologii
3.4. Tipologia mecanismelor de mers (eşapamentelor de ceas)
3.5. Tipologia mecanismului semnalizării sonore
4. Orologii amplasate în turnuri de biserică (Catalog selectiv)
5. Cadrane solare – o categorie aparte de bunuri de patrimoniu preindustrial
5.1. Noţiuni introductive şi date istorice
5.2. Tipologia cadranelor solare
5.3. Cadrane solare pe construcţii publice
5.4. Cadrane solare pe şcoli şi grădiniţe
5.5. Cadrane solare pe conace şi case de patricieni
5.6. Cadrane solare pe case particulare
5.7. Cadrane solare pe mănăstiri
5.8. Cadrane solare pe biserici
5.9. Cadrane solare pe case parohiale
5.10. Pseudo-cadrane – Curiozităţi
5.11. Cadrane solare în muzee şi lapidarii
6. Observatoare şi planetarii
6.1. Primele observatoare astronomice de pe teritoriul României
6.1.1. Observatoarele astronomice de la Oradea şi Cluj
6.1.2. Observatorul astronomic (Specula) de la Alba Iulia
6.2. Observatoarele astronomice din epoca modernă de pe teritoriul României
 6.2.1. Observatoare astronomice şi planetarii publice
 6.2.1.1. Observatoarele astronomice din Iaşi
 6.2.1.2. Observatoarele astronomice din Bucureşti
 Observatorul Academiei „Constantin Bosianu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
6.2.1.3. Observatoarele astronomice din Cluj
6.2.1.4. Observatorul astronomic cu planetariu din Timişoara
 6.2.1.5. Observatorul astronomic cu planetariu din Bacău
6.2.1.6. Observatorul astronomic cu planetariu din Bârlad
6.2.1.7. Planetariul din Baia Mare
6.2.1.8. Observatorul astronomic cu planetariu din Constanţa
 6.2.1.9. Observatorul astronomic cu planetariu din Galaţi
 6.2.1.10. Planetariul din Piteşti
 6.2.1.11. Observatorul astronomic cu planetariu din Suceava
 6.2.1.12. Planetariul din Craiova
 6.3.1. Observatoare astronomice şcolare
6.3.2. Observatoare astronomice particulare
7. Farurile pe teritoriul României ]şi importanţa lor ca monumente tehnice
7.1. Incursiune istorică
7.2. Farurile istorice pe Dunăre şi pe Litoralul Mării Negre
7.3. Farurile pentru navigaţie de pe litoralul romţnesc al Mării Negre
Bibliografie
Indice de localităţi

"Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia. Patrimoniul industrial are așadar, prin demersul civic și lucrările sale magistrale, pe cel mai competent cunoscător și ferventul său susţinător în ţară și în afara ei. Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost
marcat defi nitiv de muzeografi a tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci
– în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier la noi al arheologiei industriale. Cercetările și studi-
ile sale luminează o avuţie tehnică impresionantă, scot în evidenţă inventica, tradiţiile, abilităţile
și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeifi cate, multe in situ. Pe toate
acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România.
În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheolo-
giei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează
documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafi ce, dar și constatările etnografi lor,
geografi lor, geologilor.
În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale,
ca și contextul favorizant al infl uenţelor benefi ce externe stimulatoare. Mai mult, privește patri-
moniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent
dialog.
Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann
recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fi e valorificat."
Prof. univ. dr. Ioan Opriș