Se afișează postările cu eticheta patrimoniu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta patrimoniu. Afișați toate postările

miercuri, 17 aprilie 2024

Conferinta la Sfantu Gheorghe: Patrimoniu pierdut-Patrimoniu regasit

 



MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Centrul de Cultură Arcuș, vă invită să luați parte la conferința publică cu titlul Patrimoniu pierdut - Patrimoniu regăsit. Recuperarea tezaurelor din Patrimoniul Cultural Național, susținută de conferențiar universitar dr. habil. Marius-Mihai Ciută.
Evenimentul va avea loc miercuri, 17 aprilie 2024, de la ora 18,00, la sediul Centrului de Cultură Arcuș, str. Oltului, nr. 6, Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Intrarea este liberă.
Autorul prelegerii este absolvent al Colegiului Național ,,Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe (1989), absolvent al Facultății de Istorie a Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, cadru didactic universitar (Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara), a făcut parte din echipa judiciară a dosarelor "Aurul Dacic", în calitate de ofițer specialist în protejarea Patrimoniului cultural național.
Scurt rezumat al prelegerii:
În intervalul de timp trecut după Revoluția din 1989 și până în 2005, o parte importantă a monumentelor arheologice celebre din România (Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, fortificațiile și orașele romane din Transilvania și din Dobrogea etc.), au căzut victimele braconierilor siturilor arheologice, o categorie de infractori care s-au dovedit a fi extrem de abili și adaptați la cererea pieței negre a antichităților din țară, dar mai ales din Europa și USA. În urma investigațiilor judiciare, desfășurate în cadrul unor dosare penale instrumentate la Alba Iulia, se estimează că România a pierdut, în artefacte arheologice cu valoare patrimonială, circa 250 kg de aur, peste 500 kg de argint, tone de piese din bronz, cupru și fier. Odată cu aceste artefacte pierdute - marea lor majoritate aparținând categoriei Tezaur - s-au pierdut informații istorice prețioase, cu privire la contextele lor originare, a căror cercetare profesionistă ar fi contribuit la mai buna înțelegere a unor importante segmente ale istoriei. Prelegerea de față, își propune să prezinte publicului din Sfântu Gheorghe, detalii din culisele investigațiilor judiciare care au dus la recuperarea multor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, în diverse state comunitare, au intrat în colecții particulare, dar s-au repatriat prin utilizarea unor mijloace operative specifice și a unor instrumente juridice internaționale.

vineri, 19 mai 2023

Istorie si patrimoniu. In Honorem Volker Wollmann


VINERI, 19 MAI 2023, LA SEBEȘ: LANSARE DE CARTE ANIVERSARĂ, „ISTORIE ȘI PATRIMONIU. IN HONOREM VOLKER WOLLMANN”
Vineri, 19 mai 2023, începând cu ora 17.00, la Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș va avea loc un nou eveniment cultural de înaltă ținută, organizat de Muzeul Municipal „Ioan Raica” și de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, având ca element central omagierea unui valoros cercetător al arheologiei, istoriei și patrimoniului tehnic, Volker Wollmann, care de curând a împlinit o vârstă onorabilă.
Colaboratorii săi apropiați, dar și colegi de branșă, cu sprijinul Municipiului Sebeș, au contribuit la editarea volumului de studii „Istorie și patrimoniu. In honorem Volker Wollmann”, coordonat de Călin Anghel și Cristian Ioan Popa, apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca, în anul 2022, ca număr special al anuarului Muzeului Municipal „Ioan Raica”, „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”. Acesta va fi prezentat publicului, cu această ocazie, în prezenţa celui sărbătorit.
Din cuprinsul volumului, amintim: „Două locuinţe medievale timpurii descoperite recent la Alba Iulia - Dealul Furcilor - Podei”, „Restaurarea unei statui din piatră de la Baia de Criş reprezentând-o pe Fecioara Maria, reutilizată ca monument funerar”, „Mărturii istorice despre utilizarea unei resurse minerale mai puţin cunoscute a judeţului Hunedoara: sarea”, „Colecţia de pipe a Muzeului Municipal «Ioan Raica» Sebeş”, „Din patrimoniul tehnic al Cugirului: Castelul de Apă”, „Istoricul exploatărilor forestiere din bazinul hidrografic al râului Sebeş, începând de la jumătatea veacului al XIX-lea şi până la mijlocul secolului XX” şi „Sistematizarea localităţilor în perioada comunistă: între intenţii şi realizări. Cazul oraşului Sebeş (1972-1988)”, acestea fiind câteva exemple de studii care cu siguranţă vor trezi interesul.
Peste 100 de cercetători care îşi desfăşoară activitatea în muzee, institute de cercetare şi universităţi din țară și din străinătate au ținut să-l omagieze pe istoricul Volker Wollmann, semnând în „Tabula gratulatoria” care precedă volumul propriu-zis.
Dr. h. c. Volker Wollmann, născut în 17 aprilie 1942, la Sibiu, este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul său preferat a devenit cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă. Aceste preocupări l-au condus apoi spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Stabilit, după 1989, în Germania, Volker Wollmann a devenit directorul Muzeului Transilvănean din Gundelsheim (1989-2001), iar din 2004 este consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München. În anul 2012, statul german i-a răsplătit activitatea acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Între 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al cărei Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015. Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al oraşului Brad.
De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 120 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”.
În cadrul aceluiaşi eveniment vor fi lansate și lucrările: Volker Wollmann, „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, vol. X, Editura Honterus, Sibiu, 2023 şi Cristian Ioan Popa, Cristinel Plantos, „Peisaj cultural pe Valea Hârtibaciului. Elemente de patrimoniu arheologic și urbanistic în comuna Chirpăr”, Editura ASTRA Museum, Sibiu, 2019.
 

vineri, 12 februarie 2021

Onoarea Natiunilor vol. III

Vă recomandăm cu mare drag una dintre cele mai recente apariții editoriale ale Muzeul Național de Istorie a României - al treilea volum al seriei „Onoarea Națiunilor”, autor Tudor Alexandru Martin, muzeograf în cadrul MNIR.
Acesta prezintă un număr de 54 de decorații străine din diferite state precum Principatul Albaniei, Imperiul Austriac/ Austro-Ungar, Regatul Belgiei, Regatul Bulgariei, Republica Cehoslovacă, Imperiul Francez/ Republica Franceză, Imperiul German, Principatul/ Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, Regatul Bavariei, Germania, Grecia, Regatul Italiei, Imperiul Britanic/Marea Britanie și Imperiul Otoman.
Materialul a fost aranjat în ordine alfabetică în funcție de statul emitent, iar acolo unde sunt mai multe distincții pentru o țară, acestea au fost organizate în funcție de anul instituirii, în ordine cronologică, de la cea mai timpurie la cea mai recentă.
Volumul poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau poate fi comandat online, aici: https://mnir.ro/shop/

 

joi, 9 august 2018

Apariție editorială: A. Boldureanu, S. Matveev, Patrimoniul numismatic al Republicii Moldova. Imagine şi legendă

Semnalam o apariție editorială de exceptie in Republica Moldova: A. Boldureanu, S. Matveev, Patrimoniul numismatic al Republicii Moldova. Imagine şi legendă. Chişinău, 2018
Felicitam autorii acestui volum de colectie.
























miercuri, 8 noiembrie 2017

Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu-Conferinta la MNIR

Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Societatea Numismatică Română și Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital organizează conferința „Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu”, care va avea loc vineri, 10 noiembrie 2017, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12, sala Mihai Viteazul, cu începere de la ora 10:00.
Conferința este organizată în cadrul proiectului Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, proiect prin care se pun la dispoziția publicului două arhive deosebit de importante pentru domeniul numismatic, este vorba despre arhiva documentară Octavian Iliescu și despre colecția de reviste Cercetări Numismatice, care din acest moment sunt accesibile în mediul on-line la adresele web – www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro. Eforturile depuse pentru digitizarea arhivelor și crearea unor aplicații care facilitează accesul la aceste documente reprezintă premisele care au determinat organizarea acestei conferințe care este structurată în două secțiuni, cea dintâi dedicată colecțiilor numismatice și importanței lor, în timp ce în cadrul celei de-a doua secțiuni sunt aduse în atenția publicului subiecte precum importanța digitizării bunurilor de patrimoniu, modalități și mijloace de digitizare, precum și exemple de bună practică.
Conferința debutează cu lansarea oficială și prezentarea site-urilor www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro, urmată fiind de două lansări de carte: Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Dr. Corina Toma și Tezaurul monetar de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Dr. Corina Toma, Dr. Florin Mărginean și Cristiana Tătaru, cele două lucrări fiind cele mai recente apariții de specialitate din domeniul numismatic. Pe parcursul întregii zile desfășurându-se comunicările din cadrul celor două secțiuni care adună în același loc peste 30 de specialiști cu experiență îndelungată și rezultate excepționale în cadrul cercetărilor și activităților lor.

PROGRAM

Muzeul Național de Istorie a României,
Sala Mihai Viteazul

09:30-10:00 - Înregistrarea participanților

10:00-10:15 - Deschiderea conferinței

10:15-10:35 - Lansarea și prezentarea site-urilor rezultate în urma digitizării revistei Cercetări Numismatice și a arhivei Octavian Iliescu - www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro

SECȚIUNEA I
Colecții Numismatice
Organizată cu susținerea
Societății Numismatice Române

10:35-11:00 - Evenimentul de lansare al volumelor Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Corina Toma și Tezaurul de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Corina Toma, Florin Mărginean și Cristiana Tătaru.

11:00-13:30 - Lucrările secțiunii

Viorel Petac - Colecții pierdute, colecții regăsite.Colecții, colecționari și anticari interbelici.

Steluța Marin - Dr. George Severeanu - Colecția de antichități greco-romane.

Mihaela Iacob - Colecția numismatică a Muzeului de Istorie și Arheologie - ICEM Tulcea.

Bogdan Beldianu - Bijuteriile - dovezi ale unor vechi colecții numismatice.

Lilia Dergaciova - Formarea colecțiilor numismatice europene prin prisma monedelor medievale ale Țărilor Române.

Irina Cîrstina - Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie din Târgoviște.

Radu Dumitrescu - Istoria colecției numismatice a Fundației „Alexandru și Aristia Aman”.

Albert Gabriel Grecu - Colecțiile numismatice private între pasiune și legalitate.

Dumitrache Paul - O legendă inedită a dinarilor bătuți la Sibiu pentru Iancu de Hunedoara. Studiu de caz privind abordarea metodologică a cercetării numismatice pe baza materialului digitizat rezultat din surse publice sau private.

13:30-14:30 Pauza de prânz

SECȚIUNEA II
Digitizarea bunurilor de patrimoniu
Organizată cu susținerea Institutului Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital

14:30-17:30 Lucrările secțiunii

Dan Matei - Expunere on-line: calitate, relevanță, dar și etică.

Nicolae Constantinescu - Baze de date distribuite pentru resurse de patrimoniu: un inel comun de gestiune.

Ginel Lazăr - Digitizarea, conservarea și valorificarea colecției de manuscrise medievale, carte veche tipărită și documente istorice ale Muzeului Național de Istorie a României.

Cristina Păiușan-Nuica - Imago-Romaniae - 10.000 de imagini din fototeca Muzeului Național de Istorie a României.

Nicoleta König - Marele Război - un proiect on-line despre Primul Război Mondial.

Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Liviu Iancu, Mihaela Buruiană, Ania Stan - Patrimoniu la răscruce. Digitizarea crucilor de piatră din județul Prahova. Rezultate aproape finale.

Cristina Păiușan-Nuica - Comunismul în România o istorie a regimului comunist în imagini.

Bogdan Șandric, Vasile Andrei, Cosmin Miu - ProEuropeana - biblioteca digitală a publicațiilor culturale, un proiect (prea) ambițios?

miercuri, 20 septembrie 2017

Expozitie: Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea

Cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului, Muzeul „Casă de Târgoveț din sec XVIII - XIX”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a vernisat vineri, 15 septembrie 2017, expoziția temporară „Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”. Monedele pot fi admirate până în ianuarie 2018.

marți, 19 aprilie 2016

Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania (II)

Va anuntam acum trei saptamini ca a aparut cel de-al cincilea volum al monumentalei lucrari "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania" a profesorului si cercetatorului Volker Wollmann. Prin amabilitatea autorului  va putem pune la dispozitie cuprinsul acestei lucrari iar cei care doresc sa achizitioneze volumul vor trebui sa se adreseze Editurii Honterus din Sibiu (tel.0269/227766).
 Cuprins:
Construcţii şi instalaţii de utilitate publică
1. Fântâni publice - o categorie specială de monumente arhitectonice şi tehnice
1.1. Noţiuni introductive şi date istorice
1.2. Cele mai răspândite tipuri de fântâni reprezentând bunuri de patrimoniu preindustrial
1.2.1. Fântănile cu cumpănă
1.2.2. Fântânile cu vârtej (hecnă)
1.3. Fântâni în muzee de tehnică populară
1.3.1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
1.3.2. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu
1.3.3. Muzeul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” Cluj-Napoca
1.3.4. Fântâni amenajate în fortificaţii medievale şi legendele lor
1.4. Fântâni arteziene
1.5. Fântâni publice în Bucureşti
1.5.1. Repere chronologice
1.6. Fântâni publice reprezentative din alte localităţi
1.7. Fântâni şi izvoare publice în staţiuni de odihnă
1.8. Fântâni publice în mediul rural
1.8.1. „Revenicurile“ - o categorie specială de cişmele în regiunile de sud-vest ale României
2. Ceasuri publice în Bucureşti şi în alte oraşe ale României
2.1. Primele orologii documentate în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
2.1.1. Ceasuri pe construcţii publice în Bucureşti
2.1.2. Ceasuri publice în alte oraşe ale României
2.1.3. Ceasuri electrice instalate în spaţii publice din Bucureşti
3. Orologii din turnuri de biserică - bunuri de valoare excepţională de patrimoniu preindustrial şi industrial
3.1. Primele menţiuni documentare care atestă ceasornicari (orologieri) în Transilvania
3.2. Înlocuirea treptată a vechilor produse manufacturiere cu orologii construite în fabrici
3.3. Firme străine producătoare de orologii
3.4. Tipologia mecanismelor de mers (eşapamentelor de ceas)
3.5. Tipologia mecanismului semnalizării sonore
4. Orologii amplasate în turnuri de biserică (Catalog selectiv)
5. Cadrane solare – o categorie aparte de bunuri de patrimoniu preindustrial
5.1. Noţiuni introductive şi date istorice
5.2. Tipologia cadranelor solare
5.3. Cadrane solare pe construcţii publice
5.4. Cadrane solare pe şcoli şi grădiniţe
5.5. Cadrane solare pe conace şi case de patricieni
5.6. Cadrane solare pe case particulare
5.7. Cadrane solare pe mănăstiri
5.8. Cadrane solare pe biserici
5.9. Cadrane solare pe case parohiale
5.10. Pseudo-cadrane – Curiozităţi
5.11. Cadrane solare în muzee şi lapidarii
6. Observatoare şi planetarii
6.1. Primele observatoare astronomice de pe teritoriul României
6.1.1. Observatoarele astronomice de la Oradea şi Cluj
6.1.2. Observatorul astronomic (Specula) de la Alba Iulia
6.2. Observatoarele astronomice din epoca modernă de pe teritoriul României
 6.2.1. Observatoare astronomice şi planetarii publice
 6.2.1.1. Observatoarele astronomice din Iaşi
 6.2.1.2. Observatoarele astronomice din Bucureşti
 Observatorul Academiei „Constantin Bosianu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
6.2.1.3. Observatoarele astronomice din Cluj
6.2.1.4. Observatorul astronomic cu planetariu din Timişoara
 6.2.1.5. Observatorul astronomic cu planetariu din Bacău
6.2.1.6. Observatorul astronomic cu planetariu din Bârlad
6.2.1.7. Planetariul din Baia Mare
6.2.1.8. Observatorul astronomic cu planetariu din Constanţa
 6.2.1.9. Observatorul astronomic cu planetariu din Galaţi
 6.2.1.10. Planetariul din Piteşti
 6.2.1.11. Observatorul astronomic cu planetariu din Suceava
 6.2.1.12. Planetariul din Craiova
 6.3.1. Observatoare astronomice şcolare
6.3.2. Observatoare astronomice particulare
7. Farurile pe teritoriul României ]şi importanţa lor ca monumente tehnice
7.1. Incursiune istorică
7.2. Farurile istorice pe Dunăre şi pe Litoralul Mării Negre
7.3. Farurile pentru navigaţie de pe litoralul romţnesc al Mării Negre
Bibliografie
Indice de localităţi

"Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia. Patrimoniul industrial are așadar, prin demersul civic și lucrările sale magistrale, pe cel mai competent cunoscător și ferventul său susţinător în ţară și în afara ei. Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost
marcat defi nitiv de muzeografi a tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci
– în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier la noi al arheologiei industriale. Cercetările și studi-
ile sale luminează o avuţie tehnică impresionantă, scot în evidenţă inventica, tradiţiile, abilităţile
și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeifi cate, multe in situ. Pe toate
acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România.
În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheolo-
giei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează
documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafi ce, dar și constatările etnografi lor,
geografi lor, geologilor.
În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale,
ca și contextul favorizant al infl uenţelor benefi ce externe stimulatoare. Mai mult, privește patri-
moniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent
dialog.
Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann
recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fi e valorificat."
Prof. univ. dr. Ioan Opriș

vineri, 1 aprilie 2016

Volker Wollmann, Patrimoniu preindustrial și industrial în România, vol. V

Ieri, 31 martie la Casa Argintarului/Centrul German , str. Dornei nr. 5 din orasul Bistrita a avut loc lansarea celui de-al V-lea volum din monumentala lucrare "Patrimoniu preindustrial și industrial în România" a neobositului cercetator Volker Wollmann. Lucrarea Dr. Volker Wollmann, devenită o adevărată enciclopedie a științei și tehnicii românești, abordează cu aceeași competență și acribie, probate în anterioarele volume, avuția tehnică, inventivitatea și valorile pe care societatea românească le-a înregistrat.

miercuri, 22 iulie 2015

Noi piese de patrimoniu recuperate din Germania

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, Republica Federală Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.
Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.
La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.
Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.


Informaţii şi imagini preluate de pe: http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

miercuri, 8 iulie 2015

Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/

marți, 12 iunie 2012

S-a deschis secţia"Tezaur şi arheologie" a Muzeului Dunării de Jos

Pentru cei care au drum prin Calarasi le recomandam sa viziteze si noua secţie a Muzeului Dunării de Jos-"Tezaur şi arheologie" inaugurata sambata, 9 iunie 2012 intr-un sediu nou. Piesele de patrimoniu expuse, cca 1000,  ilustrează evoluţia comunităţilor dunărene din preistorie, până la sfârşitul antichităţii. Clădirea a fost proiectată şi dotată cu aparatură modernă de ultimă generaţie, care asigură o securitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Un interviu cu directorul  Muzeului Dunarii de Jos, dl Marian Neagu, puteti citi pe http://expressdecalarasi.ro/.