Se afișează postările cu eticheta tezaure. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tezaure. Afișați toate postările

luni, 1 august 2022

Expozitie: Argentum Dacorum. Politica si comert la curbura Carpatilor

 


Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad  a organizat o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”, vernisajul acesteia avand loc sambata 30 iulie.
Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor din trecut, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani. Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre, fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici.
Deşi o inscripţie din vremea regelui asirian Sennacherib (705-681 î.e.n.) ar putea fi interpretată drept prima atestare a existenţei monedelor, faptul că piese de argint de tipul celor la care face referire documentul nu au fost descoperite până în prezent, precum şi alte interpretări posibile ale textului, pledează destul de convingător, cel puţin pentru moment, în defavoarea inventării monedei de către assyrieni.
În aceste condiţii, moneda a fost inventată cel mai probabil de către lydieni, făuritorii un regat din vestul Asiei Mici, în sec. VII-VI î.Chr. În favoarea acestei afirmaţii pledează atât unele tradiţii greceşti, consemnate de filosoful Xenophanes din Colophon şi de istoricul Herodot din Halicarnas, precum şi descoperirile arheologice.
Expoziția cuprinde 274 de piese:
- Tezaurul de monede celto-dacice de la Vânători;
- Tezaurul de monede și podoabe dacice din argint de la Clipicești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Bordești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Mănăstioara;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Olăreni;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Focșani.
Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului Vrancei, Focșani.
Expoziția poate fi vizitată în intervalul 30 iulie - 30 septembrie 2022.
Organizator muzeograf Mircea Oancă
MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD
Str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050
Tel. 0235.421.691, 0335.404.746
Fax. 0235.422.211
email:muzeuparvan@gmail.com

miercuri, 22 iulie 2015

Noi piese de patrimoniu recuperate din Germania

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenţă judiciară internaţională din Munchen, Republica Federală Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum şi o monedă din aur, stater de tip pseudo-Lysimach, reprezentând părţi din tezaurele sustrase de o grupare infracţională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi puse în urmărire prin INTERPOL.
Tezaurele au format obiectul unor operaţiuni de spălare şi valorificare pe piaţa internaţională a antichităţilor, fiind identificate şi indisponibilizate la două case de licitaţii din München.
La 20 iulie 2015, loturile de podoabe şi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure care formează obiectul aceleiaşi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.”, precizează reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Conform experţilor: „toate artefactele studiate, în număr de 25, sunt obiecte de podoabă din argint – fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice şi specifice geto- dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienţa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintă depuneri de pământ şi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probă a faptului că au fost scoase din pământ şi se aflau în conexiune arheologică cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparţin cu siguranţă unor tezaure care au fost dezmembrate de către descoperitor. Obiectele expertizate aparţin Patrimoniului Cultural Naţional, şi trebuie incluse în categoria Tezaur”.

Operaţiunea, desfăşurată în conformitate cu Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 şi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operațiune de repatriere de la importante case de licitaţii din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.
Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi ofiţeri specialişti din cadrul Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Alba şi Hunedoara.


Informaţii şi imagini preluate de pe: http://ziarulunirea.ro/foto-o-moneda-din-aur-si-24-de-podoabe-dacice-din-argint-furate-de-la-sarmizegetusa-au-fost-recuperate-de-la-o-casa-de-licitatii-din-germania-335183/

vineri, 7 octombrie 2011

Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea

In luna august la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa s-a lansat volumul numismatic „ Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea” coordonat de către doi mari cercetători ştiinţifici, dr.Gabriel Custurea şi dr.Gabriel Talmaţchi. O carte care vorbeşte despre cele 600 de tezaure din cele 201 de localităţi din Dobrogea românească şi bulgărească. O lucrare ştiinţifică adresată specialiştilor dar şi iubitorilor de istorie despre bani, bijuterii şi obiecte cu valoare numismatică.
O frumoasă călătorie prin lumea banilor, de la primele epoci de apariţie ale formelor monetare şi până în prezent, în contemporaneitate, ne oferă volumul „ Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea”.

Dr. Gabriel Custurea, cercetător ştiinţific, grd.I, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa declara despre volum ca este „ O carte de foarte bună calitate, interesantă l-a care s-a lucrat şapte ani pentru realizarea ei. Un proiect al nostru mai vechi care, de fapt, este terminat din vara anului trecut dar neterminat pentru că-i lipsea indexul. Descoperirile recente sunt cuprinse întro addendă. Nu este o lucrare originală. Este un inventar al descoperirilor numismatice, necesar pentru cunoaşterea unui aspect din viaţa economică a provinciei noastre”, a afirmat dr.Gabriel Custurea, unul dintre coordonatorii lucrării.
În sine, volumul „Repertoriul tezaurelor monetare din Dobrogea” prezintă, pe ansamblu, o continuitate de circulaţie a banilor ilustrativă pentru istoria localităţilor dobrogene.

Iubitorii de istorie şi mai cu seamă numismatii, îşi pot achiziţiona lucrarea de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.